sâmbătă, 16 iulie 2011

Mendeleev colt cu Biserica Amzei

Perioada: sfarsitul secolului  XIX
Grad de protectie: Zona de protectie 28- Amzei
Cod LMI: B-II-m-B-19187
Stilul arhitectural:  neoclasic
Adresa:  Str. Mendeleev (colt cu Str. Biserica Amzei) Nr. 35 bis, Sector 1, Bucuresti
Arhitect:  necunoscut


Locuinta amplasata la intersectia strazii Mendeleev cu strada Biserica Amzei dateaza de la sfarsitul secolului XIX, construita in anul 1890 in stil neoclasic. Casa poate fi considerata o bijuterie a Patrimoniului National datorita numarului mic de constructii din Bucuresti cu datare din secolul XIX.




Fatadele sunt tratate intr-o maniera neoclasicista. Pe fatada lunga, dar si pe colt, prezenta cariatidelor in numar de 4, respectiv 2 nu poate fi neobservata. De asemenea, apar si alte elemente caracteristice arhitecturii neoclasice, cum ar fi:  medalioane ce infatiseaza chipuri de antichitate greaca, medalioane cu motive vegetale, frize decorate cu ghirlande sau frontoane la ferestre.









Curte imobilului este destul de adanca si mare, iar elementul principal de aici este geamlacul pe care il putem observa in partea drepta a cladirii. Geamlacul este un cuvant de origine turca, camlic. Aceasta veranda inchisa, cu geamuri fixate pe un schelet de lemn nu este un element de arhitectura care se gaseste la orice pas. Astazi se intalneste foarte rar, el ocupand o pozitie dominanta in secolele XVIII-XIX.



Regimul de inaltime al constructiei este D+P+1E+M. Parterul este ocupat de spatiile comericale, iar etajul pentru cele de birouri. Incepand cu anii 1990 chiriasii au inceput sa decoreze casa cu termopane. Iar afisele publicitare aplicate pe fatade sunt inestetice, dar ce ne-am face fara ele?
Strada Primaverii a devenit Nicolae Balcescu, iar acum se numeste Mendeleev si poarta numele chimistului rus Dmitri Ivanovici Mendeleev. In momentul in care casa de la nr. 35 bis s-a construit, strada se numea Primaverii. In anul 1871 Stefan P. Bogacev a primit autorizatie de constructie.

Un comentariu:

C.T spunea...

Foarte frumoase cladirile dar ce mare pacat ca nu sunt reabilitate. Asa arhitectura nu v-a mai face nimeni curand, ne vom invarti intre blocuri de sticla.