Mesaje pe Intrarea Baldovin Pârcălab, zona Gara de Nord –
Hala Matache:
marți, 17 aprilie 2012
sâmbătă, 31 martie 2012
Ansamblul industrial Moara lui Assan în 2012
Găsiţi
aici primul articol „Ansamblul industrial Moara lui Assan în 2011” cu
fotografii din toamna anului 2011.
Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui
Assan au fost semnalate în anul 1995: au fost scoase cercevelele ferestrelor şi
alte elemente decorative din zinc şi plumb; utilajele fabricate la Viena înainte
de anii 1900 au fost dezmembrate şi vândute la fier vechi. În anul 2005 au avut
loc demolari executate fără autorizaţie. În 2008, în luna mai, moara a fost
afectată de un incendiu de mare importanţă.
Ultima distrugere a avut loc anul acesta, pe 1
ianuarie 2012. Acoperişul construcţiei a căzut şi, odată cu el, unul dintre
pereţi. Au fost furate materiale şi,
astfel, prabuşirea a fost provocată.
vineri, 30 martie 2012
Intrarea Dacilor, Nr. 4
Perioada:
1938
Zona protejată: 13 - Dacia
Cod LMI
2010: -
Cod LMI 2004: -
Cod LMI 1992: -
Stilul
arhitectural: modernism
Adresa:
Intrarea Dacilor , Nr. 4, Sector 2, Bucureşti
Arhitect: R. Glasberg
Arhitect: R. Glasberg
Imobilului proiectat de arhitectul R. Glasberg în anul
1938 este amplasat în zona Dacia, pe Intrarea Dacilor la nr. 4. Regimul de înălţime al imobilului este S+P+5E cu aria desfăşurată de 1375 mp şi
conţine 12 apartamente de locuit.
Pe Intrarea Dacilor au adresă 3 imobile de locuinţe
colective. Din acestea, imobilul lui R.Glasberg este capăt de perspectivă,
amplasat în „fundul” intrării. Poziţia aceastei contrucţii favorizează
compoziţia volumetrică. Casa scării, reprezentată prin accentul vertical de
colţ, generează o arhitectură dinamică, lucru des întâlnit la început de secol
XX, în modernismul bucureştean.
Cu toate că pe faţada imobilului apare o plăcuţă ce
reprezenta într-un timp includerea imobilului în LMI (Lista Monumentelor
Istorice), nu am găsit acest imobil în niciuna din listele pe care le am, şi
anume: cea din 1992, 2004 şi 2010.
Dupa răsfoirea Listei imobilelor expertizate tehnic
încadrate în clasa II de risc seismic am găsit şi imobilul de pe Intarea
Dacilor (an expertiză: 1998, expert
atestat R. Vasilescu ). Acesta corespunde constructiilor la care probabilitatea
de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale
majore la incidenţa cutremului de proiectare.
luni, 26 martie 2012
Cameliei, Nr. 38
Perioada:
sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX
Zona protejată: -
Cod LMI 2010: B-II-m-B-18299
Cod LMI 2010: B-II-m-B-18299
Cod LMI 2004: B-II-m-B-18299
Cod LMI 1992: 41B0349
Stilul
arhitectural: eclectic
Adresa:
Str. Cameliei , Nr. 38, Sector 1, Bucureşti
Arhitect:
necunoscut
Casă în
imediata apropriere a Halei Matache.
![]() |
Noiembrie 2011 |
![]() |
Noiembrie 2011 |
![]() |
Februarie 2012 |
![]() |
Februarie 2012 |
![]() |
Februarie 2012 |
![]() |
Februarie 2012 |
![]() |
Februarie 2012 |
Alte fotografii din martie 2011 (autor Domnul Constantin
Gheorghe) : link aici.
miercuri, 29 februarie 2012
Povestea trecătorilor din Bucureşti
“Povestea trecătorilor din Bucureşti” este o carte despre oraşul
Bucureşti, lansată de Bucureştii Vechi şi Noi şi Radio Romania Bucureşti FM.
Conţine gândurile, părerile, impresiile vizitatorilor Târgului de Carte
Gaudeamus, Ediţia 2011, plus o colecţie deosebită de fotografii.
“Locuiesc de când m-am născut în acelaşi bloc şi nu îmi
cunosc vecinii. Unii dintre ei s-au
mutat. Alţii, au plecat într-o alta lume. Cu totii însă, cei pe care mi-i
amintesc dar şi cei de acum, au în comun atitudinea rece, distantă. Mai prietenos se dovedeşte, din când în când,
un necunoscut, într-un magazin. Precum cel care, atunci când am strănutat, mi-a
urat, zâmbind, “Noroc!”. Şi deşi ştiu că
alienarea este o stare caracteristică marilor oraşe, acest mic detaliu m-a
făcut să sper şi să cred că Bucureştiul este un oras cu oameni frumoşi şi inima
deschisă.” (Andreea Bilig)
Cam aşa vedeam eu Bucureştiul în 2010, la întoarecerea
dintr-o minunată călătorie în Brazilia. Am scris cuvintele de mai sus pe o
coala de hârtie uriaşă. Au mai scris şi alţii, anonimi sau persoane publice. Cu
toţii, prieteni şi susţinători ai proiectului bucureştiivechişinoi şi ai
postului de radio Bucureşti FM. Gândurile noastre de atunci au fost reunite
într-o carte despre Bucureşti – experiment literar sau literatură experimentală
(?), lansată la targul Gaudeamus 2011.
“Povestea trecatorilor din Bucureşti” a fost editată într-un
numar de 2000 de exemplare, care au fost oferite celor prezenţi la lansare şi
vizitatorilor targului, dar şi Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti,
care ne-a pus la dispoziţie fotografiile.
Cartea poate fi descarcată acum şi în format electronic
aici.
duminică, 26 februarie 2012
C. A. Rosetti, Nr. 43
Perioada:
1934
Zona protejată: 17 – C. A. Rosetii – Maria Rosetti – PopaPetre
Cod LMI
2010: -
Cod LMI 2004: -
Cod LMI 1992: 41B1650
Stilul
arhitectural: art - deco
Adresa:
Str. C. A. Rosetti (colţ cu Str. Jean Louis Calderon), Nr.43, Sector 2,
Bucureşti
Arhitect:
Marcel Locar
Blocul de locuinţe colective este amplasat la intersecţia
Străzii C. A. Rosetti cu Str. Str. Jean Louis Calderon si este construit în
prima jumătate a secolului XX, în anul 1934,
şi proiectat de arhitectul Marcel Locar (1902 - 1983). Poziţia aceastei
contrucţii, amplasată la intersecţia a două artere de circulaţie, favorizează
compoziţia volumetrică. Casa scării, reprezentată prin accentul vertical de
colţ, generează o arhitectură dinamică. Totodată, suprafeţele curbe ale volumul
de colţ au rolul de articulaţie pentru volumele componente.
Suprafeţele curbe,
des întâlnite în această perioadă, oferă o compoziţie aparte. De asemenenea,
alipirea la calcanele construcţiilor existente conduce la retragerea ultimului
etaj. Acest lucru s-a întâmplat din raţiuni de ordin urbanistic, dar şi din dorinţa
proiectanţilor de a crea un volum deosebit. La nivel de tratare a faţadei, apar
accente verticale de câmp sau de colţ, întâlnite la clădirile din anii
1925-1950. Interpretată ca un semnal, verticala casei scării poate fi un decroş
de tip “pieptene”, format dintr-un bovindou sau rezalit pe mai multe niveluri.
Decoraţiile sunt eliminate, iar volumele capătă suprafaţe netede.
Desen - Arh. Vasile Telea - "Arhitectura secolului 20" |
sâmbătă, 18 februarie 2012
Update - C-tin Sandu-Aldea, Nr. 30
În urma răsfoirii articolelor blogului Poveşti cu plimbări, o cititoare mi-a povestit că vila de
pe Constantin Sandu – Aldea, Nr. 30 a
fost demolată în toamna anului 2011. Am fost personal în zona Domenii şi am
verificat acest lucru; am făcut câteva fotografii cu ce există acum. Fotografiile
pe care eu le-am prezentat în articolul C-tin Sandu-Aldea, Nr. 30 sunt făcute
la începutul lunii iunie 2011.
![]() |
Mai multe fotografii din iunie 2011. |
Această casă aparţine de ZCP (Zona Construită Protejată)
73 – Parcelarea Domenii şi nu este clasată ca monument istoric în LMI 2010
(Lista Monumentelor Istorice). Cu toate acestea, apartenenţa la una din cele 98
de zone protejate (vezi lista tututor zonelor protejate din Bucureşti) oferă
mai multe avantaje fondului construit. Cele 98 de Zone Construite Protejate, împreună
cu un plan general al acestora, au fost elaborate în 1999 şi aprobate prin
HCGMB (Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti) nr. 279/2000.
Conform Reglementărilor tehnice "Metodologie de elaborare şiconţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construiteprotejate (P.U.Z.)" aprobate în 2006 si, mai exact, ZCP Rectificată pentru Parcelarea Domenii, această casă avea gradul de protecţie mediu, ceea ce înseamnă că sunt posibile intervenţiile de asanare - dezvoltare a imobilelor, de conservare - restaurare a faţadelor, precum şi de restructurare a fondului construit cu integrarea în valorile culturale ale imobilelor învecinate.
![]() |
Localizare C-tin Sandu Aldea, Nr. 30 - extras din PUZ ZCP Rectificată pentru Parcelarea Domenii |
![]() |
Legenda PUZ ZCP Rectificată pentru Parcelarea Domenii |
Articole extrase din această documentaţie de urbanism:
Art.3. Prin prezenta documentaţie de urbanism
se păstrează integral regulamentul P.U.Z. pentru "Zone construite
protejate în Municipiul Bucureşti" elaborat în anul 1999, cu excepţia
prevederilor contrare referitoare regimul tehnic al construcţiilor supuse
autorizării în zonele construite protejate enunţate la Art. 1, pentru care se
disting următoarele grade de protecţie, stabilite detaliat în scopul protejării
patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti:
3.1. clădiri, spaţii amenajate şi/sau spaţii
plantate care impun un grad mare de protecţie, categorie în care sunt incluse
şi imobilele clasate în grupa A şi B, în conformitate cu Lista Monumentelor
Istorice publicată în Monitorul Oficial al României nr.646 bis din 16 iulie
2004.
3.2. clădiri care impun un grad mediu de
protecţie;
3.3. clădiri care nu impun un grad de
protecţie.
Art. 7. În conformitate cu statutul zonelor
construite protejate, cu Legea nr. 422/2001 (privind protejarea monumentelor
istorice) şi cu Lista Monumentelor Istorice, precum şi pe baza concluziilor din
studiile preliminare - avizate şi aprobate - referitor la gradul de protecţie
impus clădirilor, spaţiilor amenajate şi spaţiilor plantate din zonele
construite 6 protejate menţionate la Art.1. se stabilesc următoarele categorii
de intervenţie în funcţie gradul de protecţie corespunzător:
7.1. pentru gradul
de protecţie mare al clădirilor, al spaţiilor amenajate şi/sau al spaţiilor
plantate sunt obligatorii intervenţiile de conservare - restaurare sau de
restaurare şi îmbunătăţire a stării de conservare;
7.2. pentru gradul
de protecţie mediu al clădirilor sunt posibile intervenţiile de asanare -
dezvoltare a imobilelor, de conservare - restaurare a faţadelor, precum şi de
restructurare a fondului construit cu integrarea în valorile culturale ale
imobilelor învecinate;
7.3. pentru
clădirile care nu impun un grad de protecţie deosebit sunt posibile
intervenţiile de desfiinţare a fondului construit, cu obligativitatea
remodelării arhitecturale prin integrarea în caracterul zonei.
Nu cunosc alte informaţii despre acest proiect de
demolare şi nici despre obţinerea autorizaţiei de demolare în condiţiile
prezentate mai sus. Acest proiect va fi urmat, probabil, de un proiect al unei
construcţii noi. Acesta caz prezentat nu este singurul din Bucureşti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)