marți, 17 aprilie 2012

sâmbătă, 31 martie 2012

Ansamblul industrial Moara lui Assan în 2012

          Găsiţi aici primul articol „Ansamblul industrial Moara lui Assan în 2011” cu fotografii din toamna anului 2011.



Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au fost semnalate în anul 1995: au fost scoase cercevelele ferestrelor şi alte elemente decorative din zinc şi plumb; utilajele fabricate la Viena înainte de anii 1900 au fost dezmembrate şi vândute la fier vechi. În anul 2005 au avut loc demolari executate fără autorizaţie. În 2008, în luna mai, moara a fost afectată de un incendiu de mare importanţă.
Ultima distrugere a avut loc anul acesta, pe 1 ianuarie 2012. Acoperişul construcţiei a căzut şi, odată cu el, unul dintre pereţi.  Au fost furate materiale şi, astfel, prabuşirea a fost provocată.
Fotografii din martie 2012:










 





Un nene care meştereşte la o clădire vecină, nu la moară şi nici la siloz.






vineri, 30 martie 2012

Intrarea Dacilor, Nr. 4

Perioada: 1938
Zona protejată:  13 - Dacia
Cod LMI 2010:  -
Cod LMI 2004: -
Cod LMI 1992: -
Stilul arhitectural: modernism
Adresa: Intrarea Dacilor , Nr. 4, Sector 2, Bucureşti
Arhitect: R. Glasberg

Imobilului proiectat de arhitectul R. Glasberg în anul 1938 este amplasat în zona Dacia, pe Intrarea Dacilor la nr. 4.  Regimul de înălţime al imobilului este S+P+5E cu aria desfăşurată de 1375 mp şi conţine 12 apartamente de locuit.
Pe Intrarea Dacilor au adresă 3 imobile de locuinţe colective. Din acestea, imobilul lui R.Glasberg este capăt de perspectivă, amplasat în „fundul” intrării.  Poziţia aceastei contrucţii favorizează compoziţia volumetrică. Casa scării, reprezentată prin accentul vertical de colţ, generează o arhitectură dinamică, lucru des întâlnit la început de secol XX, în modernismul bucureştean.






Cu toate că pe faţada imobilului apare o plăcuţă ce reprezenta într-un timp includerea imobilului în LMI (Lista Monumentelor Istorice), nu am găsit acest imobil în niciuna din listele pe care le am, şi anume: cea din 1992, 2004 şi 2010.


Dupa răsfoirea Listei imobilelor expertizate tehnic încadrate în clasa II de risc seismic am găsit şi imobilul de pe Intarea Dacilor  (an expertiză: 1998, expert atestat R. Vasilescu ). Acesta corespunde constructiilor la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore la incidenţa cutremului de proiectare.

luni, 26 martie 2012

Cameliei, Nr. 38

Perioada: sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX
Zona protejată:  -
Cod LMI 2010:  B-II-m-B-18299
Cod LMI 2004: B-II-m-B-18299
Cod LMI 1992: 41B0349
Stilul arhitectural: eclectic
Adresa: Str. Cameliei , Nr. 38, Sector 1, Bucureşti
Arhitect: necunoscut

        Casă în imediata apropriere a Halei Matache.

Noiembrie 2011
Noiembrie 2011
Februarie 2012
Februarie 2012
Februarie 2012
Februarie 2012
Februarie 2012
Alte fotografii din martie 2011 (autor Domnul Constantin Gheorghe) : link aici.

miercuri, 29 februarie 2012

Povestea trecătorilor din Bucureşti

“Povestea trecătorilor din Bucureşti este o carte despre oraşul Bucureşti, lansată de Bucureştii Vechi şi Noi şi Radio Romania Bucureşti FM. Conţine gândurile, părerile, impresiile vizitatorilor Târgului de Carte Gaudeamus, Ediţia 2011, plus o colecţie deosebită de fotografii.


“Locuiesc de când m-am născut în acelaşi bloc şi nu îmi cunosc vecinii.  Unii dintre ei s-au mutat. Alţii, au plecat într-o alta lume. Cu totii însă, cei pe care mi-i amintesc dar şi cei de acum, au în comun atitudinea rece, distantă.  Mai prietenos se dovedeşte, din când în când, un necunoscut, într-un magazin. Precum cel care, atunci când am strănutat, mi-a urat, zâmbind, “Noroc!”.  Şi deşi ştiu că alienarea este o stare caracteristică marilor oraşe, acest mic detaliu m-a făcut să sper şi să cred că Bucureştiul este un oras cu oameni frumoşi şi inima deschisă.” (Andreea Bilig)
Cam aşa vedeam eu Bucureştiul în 2010, la întoarecerea dintr-o minunată călătorie în Brazilia. Am scris cuvintele de mai sus pe o coala de hârtie uriaşă. Au mai scris şi alţii, anonimi sau persoane publice. Cu toţii, prieteni şi susţinători ai proiectului bucureştiivechişinoi şi ai postului de radio Bucureşti FM. Gândurile noastre de atunci au fost reunite într-o carte despre Bucureşti – experiment literar sau literatură experimentală (?), lansată la targul Gaudeamus 2011.
“Povestea trecatorilor din Bucureşti” a fost editată într-un numar de 2000 de exemplare, care au fost oferite celor prezenţi la lansare şi vizitatorilor targului, dar şi Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti, care ne-a pus la dispoziţie fotografiile.
Cartea poate fi descarcată acum şi în format electronic aici.

duminică, 26 februarie 2012

C. A. Rosetti, Nr. 43

Perioada: 1934
Cod LMI 2010:  -
Cod LMI 2004: -
Cod LMI 1992: 41B1650
Stilul arhitectural: art - deco
Adresa: Str. C. A. Rosetti (colţ cu Str. Jean Louis Calderon), Nr.43, Sector 2, Bucureşti
Arhitect: Marcel Locar


Blocul de locuinţe colective este amplasat la intersecţia Străzii C. A. Rosetti cu Str. Str. Jean Louis Calderon si este construit în prima jumătate a secolului XX, în anul 1934,  şi proiectat de arhitectul Marcel Locar (1902 - 1983). Poziţia aceastei contrucţii, amplasată la intersecţia a două artere de circulaţie, favorizează compoziţia volumetrică. Casa scării, reprezentată prin accentul vertical de colţ, generează o arhitectură dinamică. Totodată, suprafeţele curbe ale volumul de colţ au rolul de articulaţie pentru volumele componente.




 Suprafeţele curbe, des întâlnite în această perioadă, oferă o compoziţie aparte. De asemenenea, alipirea la calcanele construcţiilor existente conduce la retragerea ultimului etaj. Acest lucru s-a întâmplat din raţiuni de ordin urbanistic, dar şi din dorinţa proiectanţilor de a crea un volum deosebit. La nivel de tratare a faţadei, apar accente verticale de câmp sau de colţ, întâlnite la clădirile din anii 1925-1950. Interpretată ca un semnal, verticala casei scării poate fi un decroş de tip “pieptene”, format dintr-un bovindou sau rezalit pe mai multe niveluri. Decoraţiile sunt eliminate, iar volumele capătă suprafaţe netede.






Desen - Arh. Vasile Telea - "Arhitectura secolului 20" 



sâmbătă, 18 februarie 2012

Update - C-tin Sandu-Aldea, Nr. 30

În urma răsfoirii articolelor blogului Poveşti cu plimbări, o cititoare mi-a povestit că vila de pe Constantin Sandu – Aldea, Nr. 30 a fost demolată în toamna anului 2011. Am fost personal în zona Domenii şi am verificat acest lucru; am făcut câteva fotografii cu ce există acum. Fotografiile pe care eu le-am prezentat în articolul C-tin Sandu-Aldea, Nr. 30 sunt făcute la începutul lunii iunie 2011.

Mai multe fotografii din iunie 2011.
Această casă aparţine de ZCP (Zona Construită Protejată) 73 – Parcelarea Domenii şi nu este clasată ca monument istoric în LMI 2010 (Lista Monumentelor Istorice). Cu toate acestea, apartenenţa la una din cele 98 de zone protejate (vezi lista tututor zonelor protejate din Bucureşti) oferă mai multe avantaje fondului construit. Cele 98 de Zone Construite Protejate, împreună cu un plan general al acestora, au fost elaborate în 1999 şi aprobate prin HCGMB (Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti) nr. 279/2000.




Conform Reglementărilor tehnice "Metodologie de elaborare şiconţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construiteprotejate (P.U.Z.)" aprobate în 2006 si, mai exact, ZCP Rectificată pentru Parcelarea Domeniiaceastă casă avea gradul de protecţie mediu, ceea ce înseamnă că sunt posibile intervenţiile de asanare - dezvoltare a imobilelor, de conservare - restaurare a faţadelor, precum şi de restructurare a fondului construit cu integrarea în valorile culturale ale imobilelor învecinate.

Localizare C-tin Sandu Aldea, Nr. 30 - extras din PUZ ZCP Rectificată pentru Parcelarea Domenii

Legenda  PUZ ZCP Rectificată pentru Parcelarea Domenii
Articole extrase din această documentaţie de urbanism:
Art.3. Prin prezenta documentaţie de urbanism se păstrează integral regulamentul P.U.Z. pentru "Zone construite protejate în Municipiul Bucureşti" elaborat în anul 1999, cu excepţia prevederilor contrare referitoare regimul tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele construite protejate enunţate la Art. 1, pentru care se disting următoarele grade de protecţie, stabilite detaliat în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti:
3.1. clădiri, spaţii amenajate şi/sau spaţii plantate care impun un grad mare de protecţie, categorie în care sunt incluse şi imobilele clasate în grupa A şi B, în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial al României nr.646 bis din 16 iulie 2004.
3.2. clădiri care impun un grad mediu de protecţie;
3.3. clădiri care nu impun un grad de protecţie.        
Art. 7. În conformitate cu statutul zonelor construite protejate, cu Legea nr. 422/2001 (privind protejarea monumentelor istorice) şi cu Lista Monumentelor Istorice, precum şi pe baza concluziilor din studiile preliminare - avizate şi aprobate - referitor la gradul de protecţie impus clădirilor, spaţiilor amenajate şi spaţiilor plantate din zonele construite 6 protejate menţionate la Art.1. se stabilesc următoarele categorii de intervenţie în funcţie gradul de protecţie corespunzător:
7.1. pentru gradul de protecţie mare al clădirilor, al spaţiilor amenajate şi/sau al spaţiilor plantate sunt obligatorii intervenţiile de conservare - restaurare sau de restaurare şi îmbunătăţire a stării de conservare;
7.2. pentru gradul de protecţie mediu al clădirilor sunt posibile intervenţiile de asanare - dezvoltare a imobilelor, de conservare - restaurare a faţadelor, precum şi de restructurare a fondului construit cu integrarea în valorile culturale ale imobilelor învecinate;
7.3. pentru clădirile care nu impun un grad de protecţie deosebit sunt posibile intervenţiile de desfiinţare a fondului construit, cu obligativitatea remodelării arhitecturale prin integrarea în caracterul zonei.


Nu cunosc alte informaţii despre acest proiect de demolare şi nici despre obţinerea autorizaţiei de demolare în condiţiile prezentate mai sus. Acest proiect va fi urmat, probabil, de un proiect al unei construcţii noi. Acesta caz prezentat nu este singurul din Bucureşti.